Beneficiaries and Issuers of Letters of Guarantees (LGs) Beware. The National Bank of Romania’s warning: do you know your creditor (enough)?

Letters of Guarantee (“LGs”) are well-established, traditional instruments, widely used in commercial and financial transactions, ultimately providing assurance to beneficiaries that contractual obligations will be honoured.

Some of the most usual types of letters of guarantee are bid bonds, payment guarantees, advance payment guarantees, performance bonds, credit facilities guarantees and counter-guarantees.

As such, a LG is not a typical instrument for which you would expect the National Bank of Romania to issue a warning or recommendation.

However, the National Bank of Romania (“the NBR”) did issue a set of clarifications, recommendations and warnings on 26 May 2025 (“the NBR Guidelines”) regarding letters of guarantee and the undertaking of commitments on Romanian territory by both EU and non-EU entities.

So, why talk or issue warnings and recommendations about the use of LGs in Romania?

***

Conclusions and Recommendations

Since letters of guarantee are typically issued by regulated entities that are subject to various degrees of supervision by local and/or home country authorities (e.g., banks, NBFIs or financial institutions), the NBR’s due diligence recommendations for issuers and (especially) beneficiaries of LGs may come as a surprise.

While performing such a due diligence exercise is not a legal obligation for ordinary business companies that benefit from LGs, following the NBR’s recommendations may be essential to protect the assets and reputation, make informed decisions and ensure that the LGs obtained are fully enforceable instruments.

Additionally, in some cases, failure to perform the due diligence may have unwanted legal consequences and trigger enforcement complications and potential liabilities of the individuals or entities involved.

Paraphrasing the old saying “caveat emptor “/ buyer beware, the NBR points out that simply relying on the halo of respectability associated to the name of a regulated entity (whether it is a bank or an NBFI) might just not be enough to protect the interests of the beneficiary of a letter of guarantee, who should beware and conduct a preliminary due diligence to better protect its interests.

Read the full article here: https://www.lexology.com/library/document?tk=eyJ0eXAiOiJKV1QiLCJhbGciOiJIUzUxMiJ9.eyJleHAiOjE3NjA0MzU2MDEsImRhdGEiOnsiRG9jdW1lbnRHdWlkIjoiNGQ0NzRlNWItOGRmMS00ZmE1LWI2NjAtNzg1NzY1M2VkYWU4IiwiQ29udGFjdEd1aWQiOiIwMDAwMDAwMC0wMDAwLTAwMDAtMDAwMC0wMDAwMDAwMDAwMDAiLCJCeXBhc3NMb2dpbiI6dHJ1ZX19.uDSaHQeh-0NL4f4VDZ5UNHUAtITu4uSic8dnVdiEHYjpJIdzAeBGqdxPh6KruGW9UMetfA53xNRLE58uzT-xgg

The authors of this article are: Diana Ispas – Partner and Cristina Palade – Junior Associate

 


Scrisorile de garanție sub lupa autorității bancare. Cât de necesar este „due diligence”-ul din partea beneficiarilor și/sau a emitenților?

 

Scrisorile de garanție (“SG) sunt instrumente tradiționale bine conturate, utilizate la scară largă în tranzacțiile comerciale și financiare, oferind asigurări beneficiarilor că în cele din urmă obligațiile contractuale vor fi onorate.

Unele dintre cele mai uzuale tipuri de scrisori de garanție sunt garanțiile de participare la licitație (‘bid bonds’), garanțiile pentru buna execuție (‘performance bonds’), garanțiile pentru plata în avans (‘advance payment guarantees’), garanțiile facilităților de credit (‘loan repayment guarantees’) și contra-garanțiile (‘counter-guarantees’).

Ca atare, la prima vedere,  scrisoarea de garanție nu este instrumentul cu privire la te aștepți ca Banca Națională a României să emită un avertisment sau o recomandare.

Cu toate acestea, Banca Națională a României (“BNR”) a emis un set de precizări, recomandări și avertizări în data de 26 mai 2025 (“Ghidul BNR”) cu privire la scrisorile de garanție și asumarea de angajamente pe teritoriul României de către entități UE și non-UE.

De ce se discută și se emit avertismente și recomandări cu privire la utilizarea SG în România?

***

Concluzii și recomandări

Având în vedere că scrisorile de garanție sunt de obicei emise de entități reglementate (de exemplu, bănci, IFN-uri sau instituții financiare), care sunt supuse unor diferite grade de supraveghere din partea autorităților locale și/sau din țara de origine, recomandările BNR pentru solicitanții și (în special) pentru beneficiarii SG pot parea surprinzătoare.

Deși efectuarea unui astfel de exercițiu de ‘due diligence’ nu constituie în general o obligație legală pentru companiile care beneficiază de SG, respectarea recomandărilor BNR poate fi esențială pentru protejarea activelor și a reputației, pentru a lua decizii în cunoștință de cauză și pentru a se asigura că SG-urile obținute sunt instrumente pe deplin executorii.

În plus, în unele cazuri, neîndeplinirea recomandărilor de diligență necesare (mai ales din partea emitenților de scrisori de garanție), poate avea consecințe juridice nedorite, inclusiv atragerea la răspundere a persoanelor sau entităților implicate.

Parafrazând vechea expresie proverbială “caveat emptor”/(,,cumpărătorul suportă riscul”), BNR subliniază că simpla încredere în aura de respectabilitate asociată cu numele unei entități reglementate (fie că este vorba de o bancă sau un IFN), ar putea să nu fie suficientă pentru a proteja interesele beneficiarului unei scrisori de garanție, care ar trebui să manifeste prudență și să efectueze un ‘due diligence’ preliminar pentru a-și proteja mai bine interesele.

Articolul este disponibil aici: https://www.juridice.ro/803899/scrisorile-de-garantie-sub-lupa-autoritatii-bancare-cat-de-necesar-este-due-diligence-ul-din-partea-beneficiarilor-si-sau-a-emitentilor.html

Autorii articolului sunt: Diana Ispas – Partener și Cristina Palade – Avocat junior