Finanţarea de tip ESG (protecţia mediului, social şi de guvernanţă)[1] prin piaţa de capital are o istorie relativ recentă, prima emisiune de obligaţiuni verzi având loc pe plan internaţional în anul 2007[2], iar pe plan local în 2021[3]. Cu toate acestea, prognoze foarte recente au deja în vedere un ritm susţinut de creştere, creşterea din ultimii trei ani pe pieţele europene fiind de 400%.
În ciuda faptului că în atenţia publicului se află subiecte cu un impact mult mai puternic, în special emoţional, precum conflictele geopolitice, dacă privim în context, aceste prognoze par mai degraba realiste decat optimiste.
Motivul principal care sta la baza dezvoltării instrumentelor de finanţare de tip ESG îl reprezintă presiunea susţinută dictată în special de numeroasele reglementări europene adoptate în ultimii ani în materie de ESG, cu efecte directe asupra sectorului public şi privat din România.
Pe scurt, această dezvoltare a fost impulsionată, în primul rând, de semnarea Acordului de la Paris. Prin acest tratat internaţional, 196 de state şi-au propus trei obiective semnificative, respectiv să reducă creşterea temperaturii la mai puţin de 2 grade (preferabil 1,5), să încurajeze sustenabilitatea climatica şi emisii reduse de gaze cu efect de seră, fără a afecta producţia de alimente, precum şi, foarte important, să asigure fluxurile financiare necesare pentru a atinge aceste obiective.
Continuă să citești aici.